Cât de mult mi-a adus aminte incendiul de la Notre Dame de dezastrul din august, de anul trecut, de la palatul episcopal greco-catolic din Oradea… 🙁 Bineînțeles, păstrând proporțiile.

În ambele cazuri a ars acoperișul clădirilor. Prăbușirea turnului palatului bihorean și cea a turnului de la Notre Dame sunt cutremurător de asemănătoare. Și la Oradea, și la Paris se făceau lucrări de renovare sau erau pregătite astfel de intervenții. În ambele cazuri e vorba de adevărate simboluri religioase pentru o comunitate – repet, păstrând proporțiile.

Și emoțiile generate de dramaticele evenimente au fost uriașe. S-a văzut și se vede în imaginile și, mai ales, în titlurile de pe burtierele televiziunilor. Sunt de înțeles, sunt umane – ne afectează astfel de tragedii. Orădenii cred că îi înțeleg cel mai bine pe parizieni…

Dar când aceste sentimente se vor estompa și pragmatismul se va reinstala, sunt curios ce vor spune investigatorii. Ce va stabili ancheta și cât va dura? De unde a izbucnit incendiul? Ce anume a fost afectat de flăcări? Cine e vinovat?

Pentru că în cazul palatul episcopal din Oradea încă nu s-a stabilit clar cauza incendiului ori cine e vinovat. Mai e de lucru la o expertiză. Sper ca rezultatele acesteia să ne lumineze. Că așa ar fi normal.

Ca un post-scriptum: sunt convins că toată lumea va discuta despre faptul că incendiul de la catedrala Notre Dame a avut loc în perioada în care catolicii marchează Săptămâna Patimilor. Desigur, se pot căuta tot felul de legături. Și eu caut explicații, legături – e vorba despre curiozitatea tipic umană. Dar sunt convins că nimic nu e întâmplător în planurile lui Dumnezeu.