Devine de-a dreptul enervant mesajul ăla dat în heavy rotation la radio și TV (obligate prin lege să-l difuzeze), prin care ni se atrage atenția că actul sexual cu un minor sub 16 ani e viol, dacă e o diferență mai mare de cinci ani între cei doi parteneri. Nu sunt de o pudoare exagerată, să mă deranjeze referirea la sex. Mi se pare, în schimb, că se adresează unui popor care ar fi transformat sexul cu minori în sport național. Cum majoritatea covârșitoare a conaționalilor mei nu se încadrează în targetul vizat de mesaj, consider anunțul agasant, difuzat doar pentru că așa au zis ăia de au aprobat legea în cauză.

E adevărat, cazurile de pedofilie și de violență domestică au crescut ca număr în ultimii ani, dar nu cred că a citi, sobru și metalic, un mesaj-avertisment e o soluție pentru a limita astfel de situații. Psihologul Andreea Dobrițan spunea, într-un material pe care l-am făcut recent pentru bihon.ro, că mult mai eficiente ar fi educarea psiho-sexuală a tinerilor, educația parentală, reducerea analfabetismului funcțional, dar și o emisiune scurtă la TV și pe online, care să explice ”pe limba publicului” modificarea vârstei consimțământului sexual și implicațiile acestei măsuri.

Că anunțul de la TV e formulat aiurea a observat și judecătorul Cristi Danileț, care consideră că ”este o invitaţie la abuz sexual, arătând unora cum să facă asta, dar fără a fi pedepsiţi.” Analiza magistratului poate fi citită AICI.

Eu zic că e aiurea să consideri un astfel de mesaj drept unul de interes public.

În opinia mea, un astfel de mesaj ar trebui să educe, să transmită și să învețe marea masă a populației reguli a căror respectare ajută la menținerea sănătății, a moralității, a verticalității. Cel cu spălatul pe dinți de două ori pe zi se încadra, părerea mea, în definiția de mai sus. Asta în condițiile în care un studiu de acum doi ani ne anunța că doar 37% din adulții din România se spală zilnic de dinți (sursa – AICI).

La fel l-am considerat și pe cel cu consumul de alcool, într-o țară în care ”ne râdem” de consumatorii fruntași, în timp ce tratamentul dependenței lor e fain și minunat pe hârtie și dezastruos în realitate, nefiind urmat de măsuri pe termen lung. Și anunțurile referitoare la efectele negative ale consumului de țigări mi se par de uriaș interes public, fiind o țară cu aproape 6 milioane de fumători.

În schimb, cel cu violul sub 16 ani, la fel ca și cel cu hrănirea la sân a bebelușilor (alt subiect de ”impact național”) mi se pare că sunt date numai ca să se laude unii cât de multă grijă au de neamul ăsta.

A, mai e și ăla cu consumul de doi litri de lichide pe zi. Eu beau, depinde de ce am de făcut sau ce vreme e afară, între un litru și trei litri de apă pe zi. Alții beau un pahar de bere seara și se declară hidratați.

Au efect astfel de mesaje?

Din moment ce sunt promovate la greu la TV, radio și online, cred că își ating, chiar și parțial, scopul de a informa. Sau cel puțin așa consideră cei care decid să le împrăștie la acest mod în rândul populației.

Însă celălalt scop al mesajelor, de a limita o situație gravă ori de a ajuta la îmbunătățirea stării de sănătate a oamenilor, nu cred că e îndeplinit. Iar când zic asta, iau drept exemplu situația fumătorilor din România și mă bazez pe statistici.

Astfel, din 2011 până în 2018, numărul ”trăgătorilor” din țigară a crescut cu 14%. Dacă acum 12 ani statisticile arătau că 26,7% din populaţia peste 15 ani fumează zilnic, acum cinci ani Studiului Global privind Tutunul la Adulți, citat de DSP Bihor, anunța că 30,2% de adulți fumează în mod curent. Anul trecut, un alt studiu arăta că 32,2% din români sunt ”pasionați” de fumat, iar tratarea bolilor cauzate de consumul de tutun a costat statul român, în 2020, vreo 1,6 miliarde de euro.

E clar că, parte și ele ale luptei anti-fumat, mesajele de la TV și cele de pe pachetele de țigări, n-au avut rezultatele așteptate. Dimpotrivă. Colac peste pupăză, în tot contextul ăsta, în 2016, Președinția României organiza evenimentul ”2035 – Prima generaţie fără tutun a României”.

Aș râde dacă n-ar fi o situație tristă, care arată cât de rupți de realitate sunt ai noștri conducători.

Sincer, în locul anunțurilor astea scorțoase, voit educative, dar real fără efect, m-ar încânta să pot urmări o emisiune deșteaptă despre cum să reușim în viață, cum să facem bani ori cum să ne asigurăm un trai bun la noi în țară. O emisiune cu exemple personale, cu sfaturi concrete și oameni normali, nu cititori de promptere sau influenceri.