Omul de zăpadă şi cărucioarele bară la bară din mall-uri

Primul bulgăre Mâinile mi-au îngheţat şi cu greu reuşesc să-mi mişc degetele. Lovesc palmele una de alta şi le vâr în buzunarele hăinocului cu blană care mă apără de frigul de afară. Din înaltul cerului cad fulgi uriaşi, cum n-am mai văzut parcă de-o viaţă. Cad atât de mulţi şi deşi, încât curtea, casele, ograda, pământurile de dincolo de ultimii pomi ai grădinii par pictate în alb. S-a depus un strat bun de zăpadă, deşi ploaia de toamnă de după-amiază m-ar fi făcut să jur că o să avem o…

Citește mai departe

Prima ninsoare şi trei povești

Prima poveste: lemnele Plouă de câteva ore… Ce zic eu? Plouă încă din timpul nopţii, dar am observat abia pe la 10 (era sâmbătă 🙂 ), când mi-am luat inima în dinţi şi m-am smuls din căldura plăcută a patului. „Nu-i a bună”, mi-am zis atunci, sperând să se oprească totuşi. Aveam de ascuns în şopron câţiva metri buni de lemne lăsate la uscat în perioada fără ploi a toamnei. Mi-am lăsat jumătatea acasă – răceala Neiei mele nu făcea casă bună cu urâciunea de vreme – şi m-am dus…

Citește mai departe

Biciclete cu poveşti pentru pitici

– Să fie neapărat roz. Şi cu Hello Kitty pe ea. Cu coşuleţ în faţă, lângă ghidon. Şi cu trompetuţă care cântă în loc de claxon. Puştoaica din faţa mea turuia fără încetare şi părea să ştie exact ce îşi doreşte. Nu avea mai mult de patru anişori, dar voia ca mama ei, care o ţinea de mână lângă trecerea de pietoni, să înţeleagă bine cum stă treaba cu bicicleta visată. Nu de alta, dar o bicicletă roz, cu Hello Kitty, cu coşuleţ şi trompetuţă chiar te reprezintă şi te…

Citește mai departe