Îmbătrânim. Nu glumesc. Melodiile care ne dominau adolescenţa devin „vechituri” de vreo 20-30 de ani, iar cântăreţii care ne-au făcut să rupem podeaua discotecilor sau să dansăm celebrul bluz 😀 – dansul bluză la bluză – s-au stins rând pe rând.

Ce e mai rău că, în goana prin viaţă, ne luăm mereu cu alte treburi pe care le avem de rezolvat şi uităm sau nu mai avem timp să ascultăm un Depeche Mode, Guns’N’Roses, REM, Nirvana, Dr. Alban, Ace of Base, Sandra sau Madonna. Ştiu, sînt nişte nume care nu prea spun mare lucru junilor născuţi în anii democraţiei autentice româneşti. Ştiu, în România nu au nici măcar jumătate din atenţia de care se bucură „vedete” ale căror nume se termină cu „uţă„, „minune” – ce glumă bună 😀 –  sau „cârnaţ” ori… „salam„.

Dar mai ştiu că, în timp ce corectez o ştire, prefer să mai ascult un ProFM ’80 sau ’90. Iar, când ajung acasă, sînt seri în care mă reped pe blogul doctorului preferat ca să ascult, alături de Neia mea, nişte piese din anii faini ai muzicii.

Ziceam că nu prea mai avem timp de muzică bună. Azi a fost nevoie ca google să-mi reamintească de Queen. De albumul „A night at the opera„, cel scos cu un an înainte de geniala-mi apariţie pe lumea asta 😉 , album pe care l-am cumpărat prin ’90 şi de pe care am iubit „Bohemian rhapsody”. Freddie Mercury, pe care nu l-am înţeles pentru orientarea sexuală – sincer, nici nu m-a interesat vreodată chestia asta! – , dar care era genial ca voce, ar fi împlinit azi 65 de ani. Ar fi fost un miracol dacă ar fi trăit până la vârsta asta, din cauza bolii de care suferea. Dar a lăsat în urmă miracole de piese, pe care numai înzestrat de Dumnezeu cu un har nemaiîntâlnit a putut să le creeze.

[tube] http://www.youtube.com/watch?v=2DaY8-Mui0I&feature=relmfu [/tube]

Show must go on, dragilor!