(foto csm-oradea.ro) Laszlo Lazar, jucătorul care a evoluat la CSM Oradea încă de la înfiinţare, a semnat cu echipa maghiară Jaszbereny. Pivotul în vârstă de 25 de ani şi-a petrecut întreaga carieră în oraşul natal. El a fost descoperit de profesorul Dragoş Oprea, de la Liceul Sportiv Bihorul. Lazar a decis să părăsească CSM Oradea…

După plecarea lui Gringo, nu vreau să las curtea goală. Aşa că dacă ştie cineva un pui de ciobănesc caucazian – e rasa de care m-am lipit pur şi simplu – mă declar dispus să-l cumpăr. Puiul 🙂 Pentru un preţ decent, evident. Nu vreau un campion, ci un câine de pază. Care, pentru început,…

Câţiva localnici din Cociuba Mare, undeva în sudul Bihorului, nişte biciclete, două maşini, vreo trei cameramani şi tradiţionala bere băută cu protagoniştii, după filmări, la cârciuma din sat. Toate au compus echipa şi planul după care s-au desfăşurat filmările unui promo pe care l-am filmat în urmă cu şase ani, pentru meciurile de fotbal din…

Dimineaţă, când am plecat spre redacţie, erau soare, vreme plăcută, nimic vânt şi vreo 21 de grade. Coafura rezistă! 😀 Pe la 2 jumate după-amiaza, când am ieşit din redacţie să-mi iau ceva de mâncare , afară era cald, soarele – sus pe cer. Coafura continua să reziste! 😉 Pe la 4 jumate, colegul Tavi…

Îmi place să lucrez prin grădină. Mă linişteşte, mă deconectez de la toate grijile. Soarele, vântul şi verdele plantelor alcătuiesc un mediu în care mă reîncarc cu energie. Recunosc, însă, că nu sînt un maestru în altoirea pomilor, săpatul roşiilor ori plivitul buruienilor de prin zmeură. În schimb, îmi place să mă cred un artist,…

– Ai grijă să nu calci pe el! – Pe cine? Un melc. L-am ratat la mustaţă. De fapt, la un vârf de adidas. Dar nu mi-a părut rău! 🙂 Am scos aparatul şi, zic eu, i-am făcut un portret de senzaţie. Mie mi-a plăcut cum a ieşit. Mai ales că şi subiectul a stat…

Pe primul meu câine îl chema Six. Pur şi simplu, nu cu „e”, ci cu „i”. 🙂 Mi-a plăcut cum suna, aşa, mai american, că tot eram în anii comunismului şi îmi plăceau puţinele filme de peste Ocean pe care le vedeam la cinematograful din oraşul natal. Six nu avea pedigree, dar mi-a fost tare…

Mi-am adus aminte că a fost odată ca niciodată – vorba povestitorului – când nu ştiam să fredonez decât atât. Să tot fie vreo 30 şi ceva de ani de atunci. Număram pomii de pe marginea drumului, plângeam după maşinuţe, modelam plastelină şi cântam – e un fel de-a spune – ce îmi trecea prin…

La mulţi ani, celor mici – cei mai frumoşi din lumea asta – şi la mulţi ani, copilului din noi, care nu vrea să ne părăsească nici când maturitatea ne revendică autoritar! Nu avem cum să ignorăm acea parte din suflet care se mai joacă şi încă visează la lipsa de griji a copilăriei. foto:…