Oradea, băgată în cuptor. 42 de grade în oraş!

Când am ieşit, luni, din redacţie, unde ne lăfăiam la cele 22-23 de grade, oferite de sistemul de climatizare, şi am intrat în cuptorul de afară am simţit o uşoară ameţeală – le-am dat dreptate medicilor, pe care, ca un român adevărat, îi ignor de obicei. Am aflat apoi motivul: afară erau dublul gradelor din birou. Am crezut că senzorul de la maşină îmi indică valoarea asta doar pentru că a stat mai mult timp în parcarea din centru. Doar că un sfert de oră mai târziu, după ce m-am…

Citește mai departe

Presa și învățăturile ei

I-am admirat mereu pe jurnaliștii care au rezistat ani la rând – zeci, de obicei – la un post de televiziune sau la un ziar. Am considerat că sînt exemple de urmat pentru cei tineri, prin calitățile lor: continuitate, stabilitate, profesionalism, dragoste față de meserie, principialitate, caracter, verticalitate. Încă din primii mei ani de presă am înțeles că a munci la același organ de presă e o utopie. Nu că n-aș fi vrut. Țin minte că atunci când am primit oferta de la Antena 1, acum 13 ani, am stat…

Citește mai departe

Anotimpul grătarelor şi al slăninii prăjite

De câteva săptămâni, mai precis de când a venit vara şi nu plouă în week-end, contribui constant la ridicarea temperaturii pe un perimetru de vreo 10 metri pătraţi şi la accentuarea efectului de seră în aceeaşi zonă. Avem noroc că, deşi sînt activişti pentru protecţia mediului – adică preferă fructele din pomii proprii, pălinca din prunele băştinaşe, carnea de la porcul ori viţelul din bătătură şi berea clasică, fără alte gusturi, de la bar -, oamenii din sat nu au organizat până acum vreo demonstraţie sau o pichetare în faţa…

Citește mai departe

Cod roşu de lebeniţă pentru canicula cod galben

Nu ştiu alţii cum sînt, vorba autorului „Poveştii poveştilor” 🙂 , dar eu prefer ca pe arşiţă de cod galben să aplic metoda răcoririi cod roşu. În traducere, merg în piaţă, iau o lebeniţă, o păstrez vreo 2-3 ore în congelator şi o mănânc apoi cu o poftă nebună. E fructul care taie din canicula de afară şi o aduce la un nivel suportabil. E adevărat, nu e atât de simplu precum pare, pentru că alegerea unui pepene roşu BUN e o adevărată aventură. Am ajuns să înţeleg, mare realizare…

Citește mai departe

În Băile Felix, printre nuferi, terase şi manele

Ni se întâmplă rar – cam o dată, de două ori pe an – să mergem la o plimbare prin Băile Felix. Momentul ales e când mama vine la tratament în staţiune, ca să o luăm să stăm la o poveste la vreo terasă. Alteori, îmi iau jumătatea şi pur şi simplu ne plimbăm prin Băi. Vrem să mai ieşim din oraş, să scăpăm de aglomeraţie, să tragem în piept aer curat. Pe scurt, să ne bucurăm de natură. Aşa cum am vrut să facem şi la începutul săptămânii ăsteia.…

Citește mai departe

Frig de vară

Ştiu, ştiu. Iarna nu-i ca vara, dar, câteodată, vara e ca toamna. Ca în exemplul foto de mai jos. Câteodată mi-e ciudă că nu am un aparat foto mai performant – dar va veni vremea! – ca să surprind minunăţiile pe care ţi le oferă o dimineaţă, înainte de crăpatul zorilor, pe lună plină. Absolut superb, vă asigur! Nu mi-e ciudă, dar îmi pare rău, în schimb, că tehnologia nu a ajuns atât de departe încât o fotografie să transmită FIZIC privitorului temperatura de afară ori mirosul de fân lăsat…

Citește mai departe

O vară ca-n copilărie

Dacă, peste ani şi ani, ar trebui să pomenesc despre vara asta, aş începe cu „a fost odată ca-n copilărie„. 🙂 Nici nu mai ştiu când au început verile caniculare, când soarele era atât de puternic încât ardea pământul şi, o dată cu el, toate roadele lui. Mai ţine minte, că nu-s atât de bătrân, că erau ani când 30 de grade era o temperatură extrem de rar de atins. Şi dacă, totuşi, se întâmpla, se chema că arşiţa a atins nivelul maxim. 🙂 Erau anii copilăriei, când vara era…

Citește mai departe

Cum se marchează un drum lângă Oradea: linii cu burtă, perfect strâmbe

Aţi auzit, bănuiesc, de expresia – mă scuzaţi – „ca pişatul boului„. 😀 Expresia nu face parte din vocabularul acestui blog, dar – iertare, iertare, de ţ-şpe ori iertare – trebuie să o folosesc. Asta pentru că trimiterea la parcursul sinuos şi insensibil în timpul eliberării de surplusul lichid 🙂 al consortului idiot la vacii e cea care defineşte cel mai bine felul în care muncitorii de la drumuri au trasat liniile de pe drumul dintre Oradea şi Sântandrei. Priviţi, vă rog această minune a geniului oamenilor cu vopseaua. Prima…

Citește mai departe

(P) Natura, medicul universal care ne vindecă pe fiecare

Stau la masa din bucătărie, unde îmi scriu din când în când postările de pe blog, şi privesc spre halba plină cu… suc de soc. 🙂 Până şi eu zâmbesc când scriu asta. Pe bune: în halba pe care am luat-o cu mult timp în urmă ca să beau în tihnă nişte – exact! – bere am turnat acum nişte sirop de soc primit de la mama, pe care l-am combinat cu apă minerală cumpărată de la magazin. A rezultat un produs natural, bun şi sănătos – ştiu, sună a…

Citește mai departe

EXCLUSIV! Asta nu-ţi dă de gândit? Milionarul de la loto e JUDECĂTOR!

Băsescu, ai făcut-o şi pe asta! Ce-ţi mai place să iei roba şi să pui mâna pe bani! Mită mascată în biletul de la loto? Câştig cu dedicaţie pentru magistraţii de casă! Cam aşa ar titra presa colorată un subiect dezvoltat dintr-o burtieră lăsată timp de câteva minute pe ecran de cei de la RTV. După ce a apărut de câteva ori, cei de la grafică au corectat greşeala şi totul a revenit la normal. Judecătorul era, de fapt, jucător. Milioanele de euro au rămas 11. P.S. „Exclusivul” din titlu…

Citește mai departe