Construit doar după ce oamenii s-au umplut de praf, trecând direct peste lucrările începute în Piaţa Unirii, şi rămas singur pe lume 🙂 în ciuda efortului unui necunoscut de a-i cere un „frate” în zonă, podul de lemn de peste liniile de tramvai din centrul Oradei a devenit mai nou punct de atracţie… monden pentru unele pisi din zonă.

Par egzamplu, într-o bună zi două fătuţe d’astea blocaseră un sens şi jumătate de circulaţie pe trecătoarea de lemn şi stăteau la poveşti. Oamenii, şi ăia molâi, aşteptau la rând să se elibereze un sens ca să poată trece. Pisi n-aveau treabă şi nu se sinchiseau. Ele râdeau şi povesteau fix în mijlocul podului. Şi, ca orice stupide care se respectă, aveau lângă ele a treia componentă a structurii mononeuronale, care stătea, se uita tâmp într-un punct fix şi bălăngănea o pungă.

Au aruncat o privire lipsită total de IQ spre un nenea care, enervat de nesimţirea lor şi nepăsarea celorlalţi, le-a zis scurt „Aici v-aţi găsit să bârfiţi? Haida!” N-au răspuns, semn că nu erau capabile de un dialog cu un om normal, dar şi-au spus un „pusi, tu!” şi au catadicsit să se pună în mişcare. Nu ştiu dacă şi-au spus tot ce au avut de spus despre nimic, dar e cert că s-au făcut remarcate. 🙂 Probabil ştiau că prostia iese în evidenţă.

Podul de lemn a mai fost martorul unor fenomene de genul ăsta. Altădată, o pisi cu maşină cum altfel decât roşie a parcat în aşa fel încât oamenii ce intrau pe pod trebuiau să devină fotomodele, să se subţieze şi să se strecoare printre minivehiculul tipei şi maşina unui alt deştept care staţiona într-un mare fel.

A reuşit performanţa să blocheze şi accesul camioanelor care lucrau la şantierul din zonă. Asta până când un nenea transpirat a claxonat din maşină şi a chemat-o la ordine. Madmoazela s-a executat şi a mutat minimaşina roşie fix lângă un gard din zonă. Atât de aproape, încât n-a avut cum să deschidă portiera. 🙂

A urmat o trecere lungă de câteva minute de pe scaunul şoferului pe cel din dreapta şi ieşirea victorioasă pe uşa pasagerului. 😀

După care, evident, s-a dus spre pod, unde s-a întâlnit – ghici! – cu o altă pisi 😉 cu care s-a pupat (chick style) şi, aleluia!, şi-au continuat drumul fără să se oprească pe pod. 😀

Apropo de chestia cu maşinile care parchează în centrul Oradei şi blochează utilajele. Nu ştiu cine a avut ideea creaţă de a-i lăsa pe şoferi să-şi abandoneze car-urile în zonă, dar bănuiesc că s-a dorit să se scape de acuzele că nu sînt locuri de parcare în piaţă şi s-a făcut un compromis. Nu s-a luat însă în calcul că şoferiii utilajelor şi camionagii trebuie să fie adevăraţi aşi ai volanului şi să facă adevărate fapte de măestrie ca să se strecoare printre maşinile parcate aiurea, la întâmplare.

Plus că eu nu aş avea curajul să îmi las autoturismul din dotare acolo. Risc mereu să mi-o zgârâie cineva ori copiii ce ies de la şcoală să-mi deseneze pe kilele de praf depuse zilnic. Pe lângă asta, e aiurea ca toată lumea să parcheze gratis peste tot în zona şantierului, chiar şi pe spaţiul verde, iar câţiva metri mai încolo, în parcările galbene, să fii amendat dacă nu ţi-ai pus tichet.