UPDATE: Cristi mi-a atras atenţia că mult promovata – mai mult pe Hotnews – conferinţă a NASA se referă, de fapt, la o descoperire mult mai puţin senzaţională decât credeam noi, common people. Sigur că pentru astronomi e superimportant să descoperi o gaură neagră junioară – de doar 30 de ani 😉 – la o…

…sau înmunţiră frunzele. 🙂 Oricum aş zice, tot la munţii de frunze de pe străzile Oradei mă refer. Le-au adunat măturătorii la mijloc ori la margine de drum, depinde de zonă. Au lucrat degeaba – muncă de Sisif -, că n-au ţinut cont de vântul cald, dar puternic care a bătut azi. Aşa că –…

Nu vreau să scriu despre Păunescu. Mi-amintesc doar că am fost cu tata, demult, prin anii ’80, la un concert al cenaclului Flacăra, pe stadionul din Beiuş. Atunci n-am văzut mare lucru, decât atunci când tata mă ridica deasupra gardului. Erau mulţi, tare mulţi oameni şi era greu pentru un puşti de câţiva ani să…

În ciuda imaginii de poet neînţeles şi geniu nepătruns al istovitoarelor plecări pe teren, plus maestru al imaginilor obţinute printre flăcări ori din buza canalului, 😉 Robi rămâne o sumă de calităţi (mai ales 😀 ), dar şi de defecte (puţine, tare puţine, dar…na, sînt). Ţin la el şi e un om tare drag, încă…

Ne-am simţit excelent la nunta de la Tinca. Neia mea şi cu mine i-am năşit pe nişte tineri simpatici, de mult bun simţ. Eu sînt începător în domeniu, în timp ce Neia are experienţă. Evident, am avut avantajele naşilor: adică am stat la masa principală, lângă miri, chelnerii ne-au servit primii 😉 , am primit…

Tortul… … aruncatul buchetului… … „miresucile” 🙂 – nişte copii să-i mănânci, nu alta… … şi nişte lucruri 😉 , cu precizarea că, decât whiskyul, merge oricând mai bine un deţ de pălincă 😀 .

„- N-avem bulan 🙂 !”, ar fi zis, în inconfundabilul şi uneori supărătorul stil tabloid Pro, Costi Mocanu sau Felix Drăghici despre clujenii de la CFR. Dar, cum meciul de pe Allianz Arena a fost transmis de TVR, stilul comentariului a fost mai aşezat, mai literar, aşa că: „- Doamnelor şi domnilor, Clujul nu a…

Admiram zilele trecute într-un ziar virtual felul în care arată birourile unor mari firme de comunicaţii din Bucureşti. Uite, aşa mi-aş dori să arate al meu. fotografiile sunt făcute într-un magazin de lângă Viena, unde am rămas impresionat de confortul decent, adicătelea nu pe bani foarte mulţi, pe care îl propun austriecii. Şi cam aşa…

În mintea mea de copil de acum vreo 20-25 de ani ocupa un loc aparte. Dacă ne spunea cineva că sâmbătă seara sau duminica e un film cu el, era clar: e film bun! Avea şi un nume special, care suna altfel decât „escu” cu care eram obişnuiţi noi, atunci. Iurie Darie era un actor…

Am revăzut aseară şi am râs bine la rolul jucat de colegul Vlad Tătaru pe Corso, în vară, când se plimba în picioarele goale pe pavaj şi cerea „o mie dă lei, domnu’„. Omul chiar are talent, în afară că urlă dimineaţa pe culoarele televiziunii. 😉 Păcat că nu mai face astfel de materiale. Chiar…