Sînt fan al mersului pe patru roți. În traducere liberă, îmi pun fizicu’ în mașină chiar dacă mă duc până la Profiul de pe bulevard, aflat la vreo 3 minute de mers PE JOS. Dar recunosc că îmi promit în fiecare zi că mă apuc de mișcare la modul serios. O ocazie e chiar weekend-ul…
Continue reading →
De obicei trec pe lângă lucrurile ori situațiile bune pe principiul „e normal să se întâmple aşa”. Rareori laud ceva sau pe cineva, iar de la mine se aude cel mult un zgârcit „bravo, mă!” Dar, în sinea mea, mă bucur când se întâmplă lucruri de astea. Şi le mai şi menţionez pe blog. 😉…
Continue reading →
Încă din prima zi în care am scos-o în oraș s-a și legat unul de ea. A fost o lovitură portieră în portieră de i-a lăsat o urmă de câţiva centimetri. Evident, omul nu le avea deloc cu caracterul şi făcea parte din categoria celor laşi: a dispărut fără să lase o vorbă, un număr…
Continue reading →
UPDATE: Mai întâi o corectură: biletele oferite în anunţul de pe net nu erau 6 la 150 de lei, ci 6 la preţ de 150 de lei unul. Aşa, şi acum anunţul de la Jandarmi: „M.C., de 36 ani, din Nojorid, a dorit să profite de pasiunea altora, a achiziţionat mai multe bilete, de 10…
Continue reading →
Recunosc, nu am o meserie deloc liniștită. Ba chiar pot spune că a fi jurnalist înseamnă să fii obișnuit cu agitația, prieten cu stressul și amic cu nervii declanșați din te miri ce. Noroc că mai vorbesc seara cu doamna mea – sînt bune chiar și cele câteva minute pe seară în care ne auzim…
Continue reading →
– No, asta e cea mai bună promovare care poate fi făcută orașului. Acțiuni de felul ăsta: concursuri, concerte, evenimente. Să fie plin de culoare orașul. Nu-i așa că-i fain? 🙂 Gogu, tehnicul nostru de la tv, dă din cap aprobator. M-a ascultat cu atenție și evident că nu mă putea contrazice. E o atmosferă…
Continue reading →Am impresia că o dată ce ajungi în jurul vârstei de 40 de ani – înainte cu puţin, în timpul şi după – ai tendința să dai și mai tare drumul la motoare. Muncești și mai mult – asta e bine; rău ar fi să nu ai de lucru, iar timpul liber devine treptat un…
Continue reading →Să presupunem că nu eşti din Oradea, iar sâmbătă seara ai venit ori ai trecut prin oraş pentru prima dată. Care ar fi prima impresie pe care ţi-o lasă reşedinţa Bihorului? Dacă ai intrat dinspre Şoseaua Borşului, ştiu răspunsul. „Mirosuri naşpa şi multă poluare!” Am ghicit, nu? Nici nu putea să ratez din moment ce…
Continue reading →
Pe lângă creativitatea debordandă şi voit ironică pe care fumătorii au etalat-o pe Facebook ori înjurăturile pe care le plasau în faţa cafelei băută cu un efort parcă supraomenesc în lipsa nicotinei aferente, am observat că legea antifumat a mai avut două efecte importante: a făcut ceea ce nici directorii de şcoală, nici raziile Poliţiei…
Continue reading →
Durerea vecinilor noştri belgieni se simte şi pe la noi. Le spun vecini pentru că stăm în aceeaşi casă: o cheamă Europa. Om locui noi undeva la parter, iar ei, cei din Bruxelles pe la etajele superioare, dar tot vecini se cheamă că sîntem. Iar ce se întâmplă în „camera” vecinilor ne afectează şi pe…
Continue reading →