Recunosc: nevoia mă învață și Neia mea mă împinge de la spate. 😉 Detaliez: lipsa unui meseriaș în sat, dar și prețurile de neam prost cerute de cei de la oraș m-au făcut să învăț o mulțime de chestii bune la casa omului. Știu să zugrăvesc, să montez diverse aparate și sunt un adevărat master…

La emisiunea din seara asta de la Realitatea TV, primarul de Baia Mare era în direct prin telefon și dădea din nou explicații despre zidul țiganilor. Trecând este faptul că ”gardul” – cum îl numește Cătălin Cherecheș – a ajuns să fie mai mediatizat în România decât cel al micului popor chinez, problema e că…

Cred că multă lume. Băieții de la Taxi au mii de fani, așa că nu e de mirare că au comenzi peste comenzi: de concerte, de CD-uri, de mp3-uri… Acum au scos încă o piesă în stilul lansat în precedenta, cea cu iubirea deschisă non-stop. 🙂 E mișto, am râs bine. Eu atât am de…

Când am fost în sat, mi s-au revărsat în memorie amintirile unor toamne din copilărie, când mergeam la cules de porumb. Ajungeam să desfacem știuleții sub clar de lună – superb, pe bune! – şi plecam spre casa bunicilor sau spre curtea alor mei în vârful căruţei plină cu porumb. Mă întindeam pe spate şi…

Am scos un chibrit din cutie, l-am aprins și l-am dus spre trabucul pe care mă chinuiam să-l țin între dinți și să nu mușc din el. 🙂 Am reușit să trag câteva fumuri fără să mă înec în norul format la câțiva de centimetri în fața mea și am aruncat bățul de lemn în…

Cum, necum, ungurii au reușit să transforme zona centrală a Budapestei, într-un labirint – cel puțin pentru un turist – de străduțe nu mai late decât Corsoul orădean, dar bine întreținute, cu clădiri superbe, renovate și pline de hoteluri, birouri, magazine și, mai ales, restaurante. Printre ele, lângă strada Vaci mă refer, și-au făcut loc…

– Ce frumoasă e Budapesta sub clar de lună! Nu m-am tâmpit și nici nu am dat în boala poeților „reumatici„, îndrăgostiți iremediabil de rimele îmbrățișate. 😉 Nicio teamă din punctul ăsta de vedere. Am capul pe umeri și în seara asta l-am dat pe spate, la propriu, ca să privesc luna de deasupra Budapestei….

N-am așteptat niciodată atât de… înfrigurat 🙂 un concediu. Am numărat zilele și orele care mai erau până la momentul în care să-mi spun „concediu plăcut!” Nu am făcut-o din dorința tipică a majorității angajaților români de a scăpa cât mai repede de muncă. Eu mi-am făcut întotdeauna treaba și nu m-am dat la o…

– Adi, tu ce vrei să te faci când vei fi mare? Întrebarea asta o auzeam des în copilărie și mi-o adresau cam toți cei care veneau la ai mei acasă sau la care mergeam în vizită cu părinții. Răpunsurile variau, în funcție de anii pe care începusem deja să-i știu număra pe degetele de…

– Aseară am fost martorului secundei în care a murit TVS-ul! Jozsi Feher, cameramanul nostru fără permis 🙂 , râde la telefon, dar oboseala i se simte în glas. Vag, depistez o undă de tristețe. Știu, sună poetic, dar e cât se poate de prozaic. Vorbesc cu el duminică dimineața, pe la 9, ca să…