Suporteri de (FC) Bihor

Cu o oareșce legătură cu postul anterior, am primit de la colegul Adi Ciucuriță (cu mulțumiri, Adi! 🙂 ) o fotografie pe care, la rândul lui, a primit-o din arhiva unui prieten. Poza îi înfățișează pe suporterii FC Bihor din anii ’80. Comparată cu nebuniile de pe stadioanele mileniului III, imaginea surprinsă acum aproape 30…

Continue reading →

Angajată de România

– Atâta costă? Pe raft avea alt preţ! – Aici mie-mi indică preţul ăsta. – Da, dar nu înţelegeţi? Pe raft scria altceva! – Doamnă, trebuia să fiţi atentă la eticheta roşie. – Care roşie? Femeia stă cu un clătitor de rufe în mână şi începe uşor, uşor să ridice tonul. E nervoasă că pusese…

Continue reading →

Soarele de după apocalipsă

UPDATE: Citesc pe hotnews că, de fapt, ar fi apocalipsa pe la ora 6 seara, ora locală a amărâtului de american. 😀 😀 Înseamnă că mai am timp să tai iarba din grădină. Am plecat, să nu mă prindă sfârşitul lumii cu gazonul necosit! Mda, a trecut cam repede apocalipsa de azi-noapte. Nici măcar nu…

Continue reading →

Raţia de bun simţ

Vorba aia că în ’89 ne-am luat raţia de libertate e o tâmpenie. Libertatea nu poate fi raţionalizată. O iei pe toată sau nu. Pe bucăţi n-ai cum. Aşa şi cu bunul simţ. Îl ai sau nu. Nu poţi să-l împarţi. Sînt tâmpiţi care cred că se poate da cu raţia. N-ai cum.  Ca jurnalist,…

Continue reading →

Michael Jackson joacă la AC Milan :)

Unii fac hora la mijlocul terenului. Alţii strigă împreună cu galeria cuvinte din patru litere, urmate, obligatoriu de numele duşmanilor de moarte, la care oricum se vor transfera în viitor. Alţii sînt mai „open mind” când vine vorba despre bucurie. Mai pe scurt, se cred Michael Jackson. 😀 Aşa cum a făcut Kevin Prince Boateng,…

Continue reading →

Un strop de nemurire

S-a stins un OM. Propoziţia sună banal, oamenii se nasc şi mor. Contează ce urme lasă în cei din jur. Aşa îşi asigură un strop de nemurire. Sună pretenţios, dar încercaţi să mă contraziceţi: toţi oamenii lasă o urmă în inima şi amintirile celor dragi. Unii mai mult, alţii mai puţin. Iar nemurirea durează atât…

Continue reading →

Amor nebun cu pomul

Un Audi s-a îndrăgostit brusc şi, mai ales, brutal de un copac de pe scuarul din mijlocul străzii Sfântul Apostol Andrei, din Oradea. Amor nebun, cu năbădăi! 😀 Nici măcar nu şi-a stins poziţiile – unii martori zic că mai duduia ceva şi la motor – şi s-a aruncat direct în „braţele” vigurosului 😉 copac….

Continue reading →

Laşitate, ţaţe şi pisicile nimănui

Omul se agită şi gesticulează nervos. Femeia din faţa lui încearcă să îi vorbească liniştit, dar bărbatul dă semne că nu vrea s-o asculte. Seamănă a conflict domestic, deraiat în curtea blocului, în văzul vecinilor. Nu e. Începuse calm. – Bună seara! Ce faceţi aici, doamnă? L-am auzit din bucătărie: geamul era deschis, iar curtea…

Continue reading →