”Aveți dureri de spate?” Întrebarea mă face să râd: ”Doamnă, sunt printre cei 99,9% dintre români care au probleme cu spatele.”
Continue reading →
Recunosc că îmi plac filmele de acțiune. Asta, pe lângă SF-uri și thriller-uri deștepte, cu chestii psihologice cât mai multe.
Continue reading →
Operațiunea ”chiștoacele”: după nervi, poliție locală, poze pe Facebook și Bihorel, am apelat la varianta ”scrisoarea la direcțiune”.
Continue reading →
Nimic nu mă enervează mai tare decât ca, atunci când vin cu o rugăminte, să mi se întoarcă spatele și să se comenteze, printre dinți, cu răutate și cu sprâncenele strânse a încrâncenare.
Continue reading →
Era o mare chestie, în copilăria mea, să vezi un film la video. Mi-am adus aminte de asta în prima mea seară ca abonat Netflix.
Continue reading →Descris pe internet drept cel mai fain oraș din țară, Oradea are momentele ei, în care parcă e luată din poeziile unor depresivi.
Continue reading →
Cu o naturalețe care arăta că știa ce făceau și făceau ce știau, cei doi puști au scos buzuki și au executat un mini-concert.
Continue reading →
De când am revenit la birou, am devenit un atent analist 😉 al meniurilor zilei oferite de restaurantele din oraș.
Continue reading →
Huta Slavia. Locul unde se mănâncă bine, slovăcește, și unde te poți plimba în voie și în liniște. Pe munte, pe lac, pe la moara veche.
Continue reading →Am scris despre curtea blocului pentru că, într-un fel, e oglinda noastră, a comunității. Curtea blocului ne arată așa cum suntem noi.
Continue reading →